Jump to content

MaloneL

Membru

Social Info

2 Followers

About MaloneL

  • Rank
    Moderator - Tried

Profile Information

  • Sex
    Male
  • Nume SA:MP
    Nu am
  • Nume CS
    MaloneL

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Procurorul general, Augustin Lazăr, a respins cererea Laurei Codruţa Kovesi de a fi recuzat şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor, Gheorghe Stan, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorul general, Augustin Lazăr, a respins cererea Laurei Codruţa Kovesi de a fi recuzat şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor, Gheorghe Stan. Cererea de recuzare a lui Gheorghe Stan a fost respinsă deoarece, în artICOLUL 67 alin. 2 teza a II-a din Codul de procedură penală, legiuitorul a prevăzut expres că este inadmisibilă recuzarea procurorului chemat să decidă asupra recuzării, arată aceleaşi surse. De altfel, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat luni seară că solicitarea de recuzare a şefului de Secţie de anchetare a magistraţilor, formulată de Laura Codruţa Kovesi în dosarul ei, este fără obiect, deoarece Gheorghe Stan nu instrumentează cauza fostei şefe DNA.Vineri, Laura Codruţa Kovesi a anunţat că a depus două cereri de recuzare în dosarul său: una pentru procurorul de caz, Adina Florea, şi alta pentru Gheorghe Stan, şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor. Gheorghe Stan a respins cererea de recuzare a Adinei Florea. Laura Codruţa Kovesi are calitatea de suspect în dosarul privind extrădarea lui Popa, faptele anchetate fiind luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, ca urmare a unei sesizări a lui Sebastian Ghiţă, care spune că i-a dat bani lui Kovesi pentru extrădarea lui Popa. Laura Codruţa Kovesi a depus o nouă cerere de recuzare a Adinei Florea
  2. Informaţii importante din două comunicate de presă ale Secţiei de anchetă a magistraţilor care vizau dosarul Laurei Codruţa Kovesi au fost eliminate de către Biroul de Presă al PÎCCJ, care a transmis, vineri seară, o informare de presă oficială diferită de cea a Secţiei. Adina Florea, procurorul de caz în dosarul Laurei Codruţa Kovesi, a confirmat, pentru MEDIAFAX, că Secţia pentru anchetarea magistraţilor a transmis, de fapt, două comunicate Biroului de Presă din cadrul Parchetului General, însă presa a primit pe email, oficial, doar unul. Potrivit unor surse judiciare, un comunicat viza învinuirea Laurei Codruţa Kovesi, iar cel de-al doilea explica extinderea cercetărilor, in rem, în privinţa unui comunicat al Parchetului General din 2017, privind extrădarea lui Nicolae Popa. Ambele ar fi trebuit să fie transmise presei în cursul zilei de vineri. Însă, seara, Biroul de presă a transmis unul singur, la finalul zilei, care nu conţine toate informaţiile pe care Secţia a vrut să le transmită opiniei publice. Unul dintre comunicatele Secţiei de anchetare a magistraţilor neredat presei, obţinut de MEDIAFAX, conţine informaţii care nu se regăsesc în cel oficial. De exemplu, în cel oficial nu este stipulat numele suspectului, KOVESI LAURA CODRUŢA, ci se arată doar că este vorba despre „un fost procuror general al PÎCCJ”, iar în privinţa lui Sebastian Ghiţă, membrii Secţiei de anchetă i-au comunicat doar iniţialele, G.S.A, care nu există în informarea oficială ajunsă la presă. Totodată, comparând cele două comunicate de presă (cel oficial şi cel al Secţiei), se arată că la opinia publică nu au ajuns anumite informaţii. „- S-a deplasat în Indonezia, Jakarta, cu prilejul organizării unei conferinţe, prilej cu care a luat legătura cu autorităţile indoneziene, implicit cu preşedintele republicii, căruia i-a înmânat o scrisoare din partea Administraţiei Prezidenţiale Române, înscris prin care se exprima speranţa Administraţiei Prezidenţiale Române, cu privire la urgentarea procedurii de extrădare a numitului P.N (Popa Nicolae, n.r) - PÎCCJ a efectuat toate demersurile referitoare la obţinerea vizei pentru membrii delegaţiei ce urmau să se deplaseze în Indonezia şi pentru plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegaţia semnată să procedeze la aducerea în ţară a numitului PN, printre care şi numiţii DM şi IA, care erau ofiţeri SRI. - A determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta-Bucureşti, întrucât contravaloarea deplasării pe ruta Bucureşti-Jakarta s-a estimat că era de 130.500 euro, conform facturii fiscale, în valoare de 234.207,30 RON, reprezentând cursa CHARTER-GALAXY (YR-TII) Otopeni-Jakarta-Otopeni 20-21.04.2011”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX, multe dintre aceste informaţii importante fiind eliminate din comunicatul oficial. MEDIAFAX a cerut un punct de vedere de la Parchetul General, iar până la ora transmiterii ştirii nu a primit un răspuns. În acest dosar, fostul procuror şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat vineri, la ieşirea de la audierile din Secţia pentru Investigarea Magistraţilor, că i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi că a făcut două cereri de recuzare. Kovesi a mai spus că nu a fost dispusă o măsură preventivă în cazul său. Procurorul de caz este Adina Florea, iar cererea de recuzare a ei din dosar a fost respinsă de către şeful Secţiei de anchetă, Gheorghe Stan.
  3. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat miercuri, după discuţiile cu primarii, că va exista o creştere de 27% pe toată administraţia locală din cotele defalcate, iar la nivelul Capitalei să se hotărască în ce mod se împart banii, recomandând edililor o întâlnire cu ministrul de Finanţe. "Eu i-am ascultat. Le-am spus că în discuţiile cu reprezentaţii Guvernului şi cu dl Tăriceanu vor avea bugeturile de anul trecut şi o parte din municipii vor avea veniturile mai mari. E o creştere de 27% pe toată administraţia locală din cotele defalcate. Vor fi nişte modificări. Adică Guvernul va suplimenta de la Guvernul de stat, acolo unde orice localitate care nu poate acoperi toată creşterea. Se măreşte cota care rămâne la localitate la 60%. Guvernul va aloca sumele necesare. Dacă cumva vreun sat şi vreun judeţ primeşte nu le acoperă. La consiliile judeţene vor merge cu 450 lei pe locuitor ca să fie o limită minimă şi la localităţi însoţitorii personalor cu handicap", a declarat Liviu Dragnea. Preşedintele PSD a făcut referire şi la nemulţumirile Gabrielei Firea legat de alocările bugetare pentru 2019. "La Primăria Capitalei eu le-am spus că trebuie să se ducă la o întâlnire toţi primarii de sectoare şi primarul general la o întâlnire la Min de Finanţe. Din punctul meu de vedere să se hotărească. Cum vor decide aşa vom vota în Parlament. (...)Sunt municipii care nu mai au nevoie de aceste creşteri, de ex la Braşov, la Cluj. Banii Bucureştiului să decidă cum îi împart. Am înţeles că vineri vor adopta proiectul de lege, după care vine în parlament. Eu am avut o singură discuţie. M-au chemat şi am venit",a mai spus Dragnea.
  4. Ministerul Justiţiei propune ca deţinuţii care nu au beneficiat de recursul compensatoriu şi care au executat pedepse în condiţii necorespunzătoare să primească 5 lei pentru fiecare zi-câştig neacordată, potrivit unui proiect. Compensaţiile se acordă celor care au stat după gratii după iulie 2012. „Persoanele care execută sau au executat în condiţii necorespunzătoare pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi care nu au beneficiat de prevederile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (...) pot beneficia în condiţiile prezentei legi de compensaţii financiare, acordate ca măsură compensatorie pentru executarea de pedepse sau măsuri privative de libertate în condiţii necorespunzătoare”, se arată în proiectul Ministerului Justiţiei, intrat în posesia MEDIAFAX. Totodată, în document se mai precizează că orice deţinut sau fost deţinut care consideră că execută sau a executat o pedeapsă privativă de libertate în condiţii necorespunzătoare poate depune o cerere de acordare de compensaţii financiare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. „În vederea acordării de compensaţii financiare persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate în condiţii necorespunzătoare, se constituie o comisie specială în acest sens, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (...) Componenţa, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, se mai arată în document.
  5. Proiectul de buget este construit pe o serie de premise excesiv de optimiste, pornind chiar de la scenariul de creştere economică, urmat de încasările din TVA, veniturile din accize, dinamica numărului de angajaţi sau câştigul salarial brut în sectorul concurenţial, arată Consilul Fiscal. Instituţia a publicat observaţiile cu privire la proiectele legii bugetului de stat, legii bugetului de asigurări sociale pentru anul 2019 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021. Consiliul Fiscal arată că un prim aspect problematic îl reprezintă scenariul de creştere economică ce fundamentează construcţia bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituţii, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro. În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare şi taxarea suplimentară din sectoarele energetic şi comunicaţii), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menţionate.
  6. Alianţa Nord-Atlantică are propria responsabilitate pentru încălcarea Tratatului INF prin instalarea sistemelor balistice americane în România şi Polonia, a acuzat luni seară Administraţia Rusiei, îndemnând ţările din Europa să evite transformarea continentului în spaţiu de confruntare militară. "Din nefericire, state membre NATO au demonstrat că nu sunt pregătite pentru un dialog substanţial pe tema sistemelor balistice Mk-41, care sunt amplasate în România şi urmează să fie amplasate în Polonia anul viitor prin încălcarea Tratatului INF. Aceste instalaţii fac parte din sistemul balistic NATO, astfel că Alianţa este responsabilă direct de distrugerea Tratatului INF", a comunicat luni seară Ministerul rus de Externe, citat de agenţia Tass. "Dacă aliaţii europeni ai Statelor Unite sunt într-adevăr interesaţi să menţină un contraol al armamentului eficient la nivel internaţional, dacă sunt interesaţi de neproliferare şi dezarmare, atunci nu ar trebui să urmeze orbeşte politicile SUA care au rolul dobândirii supremaţiei militare. În schimb, ar trebui să respecte interesele fundamentale de securitate şi să evite ca Europa să fie transformată din nou într-un spaţiu de confruntare militară, lucru care inevitabil se va întâmpla dacă Statele Unite încep amplasarea acestor tipuri de rachete", precizează Ministerul rus de Externe. Statele Unite încalcă de mulţi ani Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea sistemelor balistice în România, a acuzat sâmbătă Administraţia Vladimir Putin, afirmând că Washingtonul a amplasat şi arme atomice în ţări aliate în cadrul NATO.
  7. Relicvele de război apar în locuri neaşteptate frecvent. Luna trecută, un bătrân a chemat poliţia după ce a găsit un obiect suspect într-o trusă de scule pe care soţia lui a cumpărat-o la mâna a doua, transmite publicaţia Examiner Live. Printre uneltele vechi se găsea şi un dispozitiv incendiar german din al Doilea Război Mondial, cunoscut sub numele de Brandbombe.
  8. USR a votat, sâmbătă, într-o şedinţă a Comitetului Politic care s-a desfăşurat pe parcursul întregii zile, decizia unei liste comune la alegerile europarlamentare, iar alianţa se numeşte „Alianţa 2020 USR-PLUS”. Lista a fost validată cu 68 de voturi „pentru” şi 9 voturi „împotrivă”. „Avem alianţă! La ora 20:20 s-a decis Alianţa 2020 USR PLUS”, arată reprezentanţii USR pe pagina de Facebook a partidului. „S-a născut principala forţă de opoziţie: Alianţa 2020 USR+PLUS. Proiectul nostru e România. Acum ai cu cine!”, a scris Dacian Cioloş, pe Facebook, după votarea listei în Comitetul Politic al USR. Lista comună este formată din: 1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, 2. Cristian Ghinea (USR), 3. Dragoş Pîslaru (PLUS), 4. Clotilde Armand (USR), 5. Dragoş Tudorache (PLUS). 6. Nicolae Ştefănuţă (USR), 7. Vlad Botoş (USR), 8. Ramona Strugariu (PLUS), 9. Vlad Gheorghe (USR), 10. Alin Mituţă (PLUS), 11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS), 12. Valeriu Nicolae (PLUS), 13. Oana Ţoiu (PLUS), 14. Radu Ghelmez (USR), 15. Liviu Iolu (PLUS). „De astăzi (sâmbătă - n.r.), USR şi PLUS sunt o alianţă, una care va construi alternativa de care România are mare nevoie. Este un moment istoric pentru ce urmează să se întâmple în România, este natural şi firesc. Oamenii care vor o Românie fără penali vor avea cu cine să voteze. Astăzi, se naşte principala forţă de Opoziţie. Asta am construit, un proiect pentru România”, a declarat preşedintele USR, Dan Barna, la finalul şedinţei Comitetului Politic al formaţiunii. Preşedintele PLUS Dacian Cioloş a declarat, sâmbătă, după ce USR a votat formarea Alianţei 2020 USR-PLUS pentru europarlamentare, că este un pas de început pentru coagularea forţelor de Opoziţie, iar partidele noi au înţeles mesajul despre nevoia de schimbare transmis de români. „Este un semnal clar (Alianţa 2020 USR-PLUS - n.r.) al unui început de coagulare a forţelor de Opoziţie. Forţele politice noi au înţeles mesajul pe care românii care vor o schimbare l-au transmis”, a declarat Dacian Cioloş, la finalul şedinţei Comitetului Politic al USR, de sâmbătă, întrebat despre o posibilă alianţă cu PNL. Referitor la o posibilă alianţă cu PNL, preşedintele USR, Dan Barna, a declarat că subiectul „nu este de actualitate, cel puţin pe termen scurt”. „Această listă comună este, de fapt, probabil cea mai bună listă pe care a avut-o România din 1989 încoace în materie de europarlamentari. Ne uitam - primii trei candidaţi de la USR, care acum sunt pe lista comună, au studii la trei universităţi de top la nivel mondial”, a adăugat liderul USR. La rândul său, Cioloş a spus că îşi asumă până la capăt candidatura la alegerile europarlamentare. „Candidez pentru prima dată, îmi asum această candidatură până la capăt. Candidez pentru prima dată dar, evident, vin cu o anumită experienţă, inclusiv în funcţii de responsabilitate guvernamentală, dar avem foarte mulţi tineri care nu doar au candidat pentru prima dată, care abia s-au înscris în politică, s-au implicat în politică de câteva luni şi sunt oameni care vor căpăta experienţă politică alături de cei care vor căpăta mandate în Parlamentul European, chiar dacă sunt tineri care sunt în a doua jumătate a listei”, a explicat liderul PLUS. De asemenea, Dacian Cioloş a precizat că cele două partide nu au stabilit încă în ce familie politică europeană vor intra, după alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc pe 26 mai. „Urmează să discutăm. După alegerile europarlamentare va avea loc şi o reconfigurare a Parlamentului European. Este important pentru noi să ne îndreptăm către un grup cu care avem afinităţi şi să facem o alegere pragmatică, să fie un grup politic care să ne permită să avem acces la decizii importante”, a conchis Cioloş. Încă din luna august a anului trecut, liderul USR Dan Barna anunţa că USR are discuţii cu familia europeană ALDE, dar şi cu alte partide europene, precum popularii şi verzii, însă decizia de aderare la unul dintre aceste grupuri va fi luată după alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. USR mizează ca prin alianţa celor două partide să obţină şase locuri eligibile la europarlamentare, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice. Înainte să participe la şedinţa USR, preşedintele PLUS Dacian Cioloş a declarat că USR a solicitat ca el să deschidă lista comună a celor două partide la alegerile europarlamentare, precizând că este dispus să iasă de pe listă, în cazul în care este nevoie. La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a declarat că în prima parte a zilei a fost la şedinţa Consiliului Naţional al PLUS, pentru a discuta despre o alianţă a celor două formaţiuni pentru alegerile europarlamentare. Ulterior, participării la Comitetul Politic al USR, Cioloş a spus că va rămâne în Parlamentul European cât timp va fie nevoie, iar dacă va fi cazul, va candida pentru un nou mandat în anii următori.
  9. Jurnalistul Ion Cristoiu a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX şi Gandul.info că prin valul de plecări dinspre PSD spre Pro România se pregăteşte ceva şi nu exclude căderea Cabinetului Dăncilă şi instalarea celebrului “guvernul meu” dorit de preşedintele Klaus Iohannis. ”Problema este că ceva e în neregulă pentru că nu văd de ce trebuia înainte de începerea sesiunii. Există posibilitatea ca undeva, nu ştiu, prin laboratoare, să se pregătească o moţiune de cenzură şi să cadă guvernul chiar la începutul sesiunii. Prea....ascultaţi, vom mai vedea, e ceva în neregulă, cu o săptămână înaintea sesiunii...e nefiresc. Rămâne ca o profeţie. E ceva. Se pregăteşte ceva", spune jurnalistul. Ion Cristoiu atrage atenţia că migraţia dinspre PSD spre Pro România s-a accentuat cu câteva zile înainte de începerea noii sesiuni parlamentare şi nu este exclus ca totul să facă parte dintr-un scenariu mai amplu, care să ducă la căderea actualului guvern şi instalarea unui Cabinet preferat de Cotroceni. "Pentru că, repet, trecerea lor în săptămâna dinaintea sesiunii, în precipitare, aşa, parcă e un plan, ziua şi trecutul, ziua şi trecutul, nu are justificare. Încă o dată, de ce acum şi nu peste o săptămână? Dacă ar fi alegeri săptămâna viitoare, ai spune...dar aşa, e clar că e o trecere în legătură cu această sesiune la care liberalii deja au anunţat că vor depune moţiune de cenzură. Nu e exclus ca, în sfârşit, să avem celebrul <<guvern al meu>> , visul domnului preşedinte, <<guvernul meu>>", a mai spus jurnalistul şi analistul politic Ion Cristoiu.
  10. MaloneL

    [Cerere Avatar] - MaloneL

    Nick:MaloneL Doresc (Avatar/Semnatura/Userbar/Logo):Avatar Stock (obligatoriu):http://tudorgfx.tumblr.com/post/182293084949/womenxcellence Watermark TRIED.RO / Tried Community: Tried Romania Text:MaloneL Dimensiuni:Pentru avatar Alte precizari:------------
  11. Cinci candidaţi ai UDMR, printre care Winkler Gyula, Sógor Csaba sau Hegedüs Csilla, au depus dosare complete pentru PE. Lista candidaţilor va fi finalizată în martie, Uniunea mizând pe două locuri eligibile. Preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că vineri a fost termenul limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile pentru PE. Şi-au depus dosarele complete de candidatură cinci membri pe primele locuri, dintre care două eligibile. Este vorba despre candidaţii principali: Winkler Iuliu şi Sógor Csaba, actuali eurodeputaţi, Hegedüs Csilla, vicepreşedinte executiv UDMR, Vincze Loránt, preşedintele FUEN, şi Oltean Csongor, preşedintele Organizaţiei de Tineret a Uniunii. O comisie electorală verifică dosarele, în 1 martie Consiliul Permanent va decide ordinea pe listă, iar în 9 martie CRU va valida lista. Uniunea va depune o listă completă de candidaţi, de 43 de persoane. Potrivit preşedintelui executiv al UDMR, dosare complete înseamnă scrisori de susţinere din partea unor organizaţii locale, o declaraţie de intenţie, CV în format european, program politic în limba maghiară şi într-o limbă de circulaţie internaţională, un raport privind activitatea politică înainte şi după 1989, respectiv activitatea în UDMR, dar şi o declaraţie pe propria răspundere privind necolaborarea cu fosta Securitate sau alte servicii de informaţii înainte şi după 1989. ”La Congresul UDMR de la Cluj-Napoca din 22 -23 februarie vom începe strângerea de semnături pentru depunerea listei pentru alegerile europarlamentare. Avem nevoie de 200.000 de semnături”, a spus preşedintele executiv al UDMR. UDMR are, în prezent, doi europarlamentari, Winkler Iuliu şi Sogor Csaba. Alegerile pentru PE vor avea loc în 26 mai 2019.
  12. Comitetul politic al USR se întruneşte, sâmbătă, pentru a discuta strategia de participare a partidului la alegerile europarlamentare în perspectiva unei eventuale alianţe cu PLUS, formaţiunea condusă de Dacian Cioloş. Potrivit anunţului USR, pe agenda Comitetului Politic se află şi dezbaterea priorităţilor legislative ale parlamentarilor USR în sesiunea februarie-iunie 2019. Ulterior întrunirii, preşedintele USR Dan Barna va prezenta, de la ora 16.00, concluziile Comitetului Politic, într-o conferinţă de presă. În legătură cu acest subiect, surse politice au declarat, pentru MEDIAFAX, că o şedinţă a PLUS se va desfăşura sâmbătă, în acelaşi loc în care va fi Comitetul Politic al USR, însă într-o încăpere diferită. De la ora 14.00, Dacian Cioloş va ţine un discurs în cadrul evenimentului USR, au adăugat sursele menţionate. De asemenea, şi liderul USR Dan Barna va susţine un discurs în cadrul evenimentului organizat de PLUS. Conform celor mai recente informaţii obţinute de MEDIAFAX este posibil ca decizia finală referitoare la o listă comună USR-PLUS la alegerile europarlamentare să fie amânată pentru săptămâna viitoare din cauza că nu există încă un acord cu privire la ponderea candidaţilor din partea celor două partide. Intenţia amânării vine din partea partidului condus de Dacian Cioloş, au explicat sursele citate. O variantă de lucru dorită de USR a listei comune îi are pe primele trei locuri pe Dacian Cioloş - PLUS, Cristian Ghinea - USR şi Clotilde Armand - USR, potrivit surselor citate. De cealaltă parte, PLUS ar vrea ca lista comună să fie deschisă de Dacial Cioloş - PLUS, urmat de Cristian Ghinea - USR, apoi Dragoş Pîslaru - PLUS, Dragoş Tudorache - PLUS, Nicolae Ştefănuţă - USR, Vlad Marius Botoş - USR, Ramona Strugariu - PLUS, Vlad Gheorghe - USR, Alin Mituţă PLUS. Sursele politice au spus, pentru MEDIAFAX, că există discuţii între USR şi PLUS pe această temă, însă acestea sunt mai mult înteţite de orgolii şi „ciolan”. În aceste negocieri USR devine cumva juniorul alianţei pentru lista comună, în sensul în care la numere impare avantajul este al PLUS, la numere pare este egalitate, au precizat sursele menţionate, adăugând că scenariul probabil este să meargă pe avantaj PLUS sau egalitate pentru europarlamentare. Unele voci din USR susţin că o listă comună la europarlamentare ar duce la obţinerea a 8-9 locuri de europarlamentari. Alţii sunt mai reţinut, estimând că alianţa USR-PLUS la europarlamentare va duce la obţinerea a 5-6 locuri, potrivit surselor citate. Indiferent de discuţiile care există şi de unele nemulţumiri din interiorul USR, cei mai mulţi membri ai partidului înclină în proporţie de 90% spre candidaturi pe listă comună, chiar dacă decizia ar putea fi amânată cu o săptămână. La finalul lunii noiembrie a anului trecut USR a stabilit lista finală a candidaţilor pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, aceasta fiind deschisă de Cristian Ghinea şi Clotilde Armand. Umătorii pe listă sunt: Vlad Marius Botoş, Vlad Dan Gheorghe, Naomi Reniuţ, Radu Ionuţ Ghelmez, Radu Nicolae Mihaiu, Iulian Lorincz, Adrian Cristian, Camelia Carmen Crişan, Gheorghe Ţăranu, Silviu Gurliu, Teodora Stoian, Alexandru Gabriel Vărzaru. La finalul săptămânii trecute, membrii PLUS au votat, în cadrul Consiliului Naţional, primii 43 de candidaţi la alegerile europarlamentare. Pe primele cinci locuri sunt Dacian Cioloş, preşedintele formaţiunii, Dragoş Pîslaru, Dragoş Tudorache, Ramona .
  13. Jurnalistul Ion Cristoiu face, pentru MEDIAFAX şi Gandul, o analiză a alegerilor europarlamentare şi dă etalii despre testul partidelor, în special cele noi. Ion Cristoiu spune că dacă Traian Băsescu decide să candideze, va schimba jocul la alegerile europarlamentare. ”E mai mult decât un test. După părerea mea sunt la fel de importante ca şi prezidenţialele. Din multe motive. Faţă de cele trei alegeri europarlamentare de până acum, e un moment în care toate partidele vor vedea pe ce picior dansează. Deci, nu mai avem de-a face nici cu sondaje de opinie, nici cu poveşti în care PSD-ul spune că stă bine, PNL-ul spune că stă bine, USR-ul… Acum se va vedea la vot. Deci, din acest punct de vedere este un examen crucial şi pentru PNL şi pentru PSD. Dacă eu aş fi în locul sistemului, ca să vorbesc ca la bodegă, aş face o şmecherie acum. Adică aş da multe voturi către Ponta, adică vasele comunicante, şi aş face în aşa fel încât PSD să aibă un scor… gândiţi-vă că PSD-ul se raportează la scorul din decembrie, nu trebuie să fie el pe primul loc. Poate să fie, dar dacă e cu 25% pe primul loc faţă de 45%... ” a explicat jurnalistul. Europarlamentare sunt şi un test decisiv pentru partidele noi, deoarece acestea nu vor rezista pe termen mediu, dacă nu vor realiza pragul electoral, spune Ion Cristoiu. ”Cine nu trece acest examen, în sensul că nu trece pragul ăla de 5%, se desfiinţează ca partid (...) Pentru partidele nou apărute este examenul lor decisiv. Nu e greu de presupus că dacă Pro România nu face pragul, el se desfiinţează. Nu-mi spuneţi mie că o să rămână Ţuţuianu în continuare. Dacă obţine un scor foarte important, vor pleca şi mai mulţi de la PSD, adică va fi un partid victorios. USR dacă va muşca cumplit din electoratul PNL, deci PNL este principalul partid ameninţat, nu atât de mult precum e ameninţat PSD-ul de Pro România pentru că USR chiar are un electorat al lui, ăla mai taliban... Trebuie văzut dacă se face o alianţă PLUS cu USR". ”Dacă Traian Băsescu, şi aşa se zvoneşte, se aşează cap de listă, va fi o adevărată revoluţie în europarlamentare. Toată lumea îl vede... că dacă nici pe Traian Băsescu nu-l vedem la Bruxelles... el, spre deosebire de Cioloş şi Iohannis e mai nuanţat faţă de Bruxelles. Aţi văzut că are poziţia asta cu demnitatea...Ar introduce în dezbaterea pentru europarlamentare, foarte important, temele Uniunii Europene. Altfel, nici Corina Creţu nu are acea... poate Crin Antonescu ar avea imagine de bătălie. Din punctul acesta de vedere va conta foarte mult capul de listă. Cioloş are iar imagine. Adică, tot electoratul spune : ”Măi, vine de-acolo”. Cioloş, Corina Creţu. Blaga nu are. Adică nu-l văd pe Blaga la Uniunea Europeană. O fi bun el pe aicea, dar... Va conta foarte mult şi cred că până la urmă Traian Băsescu va accepta, pentru că dacă se va aşeza cap de listă, PMP-ul trece. E singura şansă. Altfel n-are nicio şansă” a explicat Ion Cristoiu. În acest context se pune întrebarea cum ar arăta alegerile europarlamentare cu Traian Băsescu şi poate Crin Antonescu, cap de liste. Totuşi, în cazul liberalului, spune jurnalistul, s-ar putea opune chiar preşedintele Klaus Iohannis. ”Sigur nu-l vor pune pe listă din două motive. Dacă îl pune pe listă înseamnă că domnul Orban poate să ducă să se culce pentru că .... campania electorală înseamnă totul pentru candidaţi, să ştiţi, e foarte important. Gândiţi-vă că Orban nu e pe listă şi atunci Orban trebuie să-l laude pe Crin Antonescu. Şi electoratul vede. Însă cea mai mare ameninţare este pentru Klaus Iohannis. Deci, Klaus Iohannis va face orice ca să nu fie pe listă pentru că la un moment dat noi ne vom reaminti de Crin Antonescu, şi îl vom vedea la lucru”. ”Cei care nu sunt la Putere şi nu se consumă păstrează acest orizont de aşteptare, acest <<Vai, ce-ar fi dacă ar ajunge el?>>. Poate că nu e mare lucru. ” a conchis jurnalistul. Interviul integral cu jurnalistul Ion Cristoiu va fi difuzat de MEDIAFAX şi Gandul duminică, de la ora 17.00.
  14. Şoferii a două TIR-uri au murit, vineri dimineaţa, în urma unui accident rutier petrecut pe DN6, în judeţul Caraş-Severin, după ce camioanele pe care le conduceau s-au ciocnit frontal. În urma impactului, ambele TIR-uri au luat foc, traficul fiind blocat, transmite corespondentul MEDIAFAX. Accidentul rutier a avut loc vineri dimineaţa pe DN6, pe raza localităţii Ilova, din judeţul Caraş-Severin. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, în accident au fost implicate două TIR-uri, care s-au lovit frontal. În urma impactului, ambii şoferi au murit. De asemenea, unul dintre camioane a luat foc, iar flăcările s-au extins şi la cel de-al doilea TIR. La locul intervenţiei s-au deplasat cinci autospeciale, un echipaj al serviciului de ambulanţă, precum şi poliţişti.
  15. Doi piloţi au murit după ce un avion de luptă al Forţelor Aeriene ale Indiei, de tip Mirage-2000, s-a prăbuşit vineri în oraşul Bengaluru, imediat de la decolare, relatează site-u agenţiei Reuters.Aeronava s-a prăbuşit în apropierea bazei aeriene Hindustan Aeronautics Ltd, care este înconjurată de mai multe clădiri rezidenţiale şi birouri. Unul dintre piloţi au murit la faţa locului, în timp ce cel de al doilea a murit într-un spital din apropiere.

Board Life Status


Board startup date: November 19, 2017 14:34:23
×